Avizier electronic


Cuvântul Primarului

„In calitate de primar al comunei, adresez un sincer bun venit tuturor celor care ati accesat acest site, in numele comunitatii acestei comune, administratiei publice locale si al meu personal.

Ne dorim ca pe aceasta cale sa venim in sprijinul cetatenilor, oferindu-le dreptul la informatia produsa si gestionata de administratia publica locala si, in acelasi timp, sa fim o fereastra deschisa permanent tuturor celor ce vor sa cunoasca comuna si pe oamenii acestor locuri.”

Cu deosebită stimă, Emilian Rusu

primar

Asezare

Dănești este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Barza, Botorogi, Brătuia, Bucureasa, Dănești (reședința), Merfulești, Șasa, Trocani, Țârculești, Ungureni și Văcarea.


Primărie

Primar: Rusu Emilian
Viceprimar: Bîzu Marcel
Secretar: Popa Claudia Rodica
Contabil: Şendroiu Ana


În administrare

Suprafață: 8091 ha
Intravilan: 733 ha
Extravilan: 7358 ha
Populație: 3875


Despre comună

Suprafață: 8091 ha
Intravilan: 733 ha
Extravilan: 7358 ha
Populație: 3875


Localități

Dăneşti, Văcarea, Bucureasa, Botorogi, Ungureni, Şasa, Brătuia, Tîrculeşti, Merfuleşti, Trocani, Barza


Dispoziții primar


Hotărâri consiliu


Anunțuri


Obiective turistice

Biserica de lemn din Brătuia

Biserica de lemn din Brătuia, comuna Dănești, județul Gorj, a fost construită în secolul XVIII. Are hramul „Sfinții Voievozi”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice.

 

 

Pădurea Botorgi - "Laleaua Pestriţă"

Pădurea care adăposteşte laleaua pestriță se află la doar câţiva kilometri de municipiul Târgu Jiu. Turiştii au la dispoziţie numai câteva zile pentru a admira florile respective. „Laleaua pestriţă poate fi admirată doar 14 zile pe an.

 

 

 


Aerodromul Barza

Aerodromul Barza este la câțiva kilometri de Târgu Jiu, la Barza, în comuna Dănești. Și pe lângă zborurile de agrement, aerodromul facilitează și accesul oamenilor de afaceri în județ, care des aterizează aici.


Personalități locale

Teodora Cantacuzino (sau Tudora) a fost membră a familiei Cantacuzino, sora lui Iane Cantacuzino (înalt dregător la Constantinopol și apoi ban al Craiovei) și mama lui Mihai Viteazul.

Cronica lui Radu Popescu, referindu-se la Teodora Cantacuzino, precizează că “mumă-sa [a lui Mihai Viteazul, n.n.] au fost de la Oraș dela Floci [sic], care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep [comerciant], om mare și bogat den [sic] Poarta Împărătească și care în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme…”

Stabilirea familiei căreia a aparținut Teodora, mama lui Mihai, a pornit de la povestirea unui sfetnic al acestuia, Teodosie vel logofătul, Rudeanu, a cărui povestire nu s-a păstrat în forma ei originală. A fost tradusă în limba poloneză și din aceasta în latină și parafrazată de alt contemporan care fusese la curtea lui Mihai, Baltasar Walter, originar din Silezia, a cărui carte a apărut în 1599, pe când Mihai mai trăia. Walter spune că urcarea în scaun a lui Mihai Viteazul a fost sprijinită de Iane (Cantacuzino), fost ban al Craiovei, care era capuchehaia la Țarigrad și era lui Mihai „avunculus, vel matris frater, graecus”. Așadar, în jurul lui Mihai se admitea că mama lui, Tudora, era sora grecului Iane, fost ban al Craiovei.

După moartea năpraznică a lui Mihai (1601), Teodora s-a călugărit, luând numele monahal Theofana și a murit în anul 1605 (sau 1606), fiind înmormântată la Mănăstirea Cozia.


Monumentele Eroilor din Comuna Dănești

În faţa sediului primăriei există însă un frumos monument ridicat în cinstea eroilor căzuţi în timpul Primului Război Mondial. Deasupra lui se afla un vultur înaripat, dar care a fost dat jos de către comunişti, iar astăzi nu se mai ştie nimic despre existenţa lui. Aici îşi odihnesc somnul de veci 52 de soldaţi români şi doi soldaţi Conducerea Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor germani. Monumentul Eroilor din centrul comunei Dăneşti poate fi admirat şi apreciat de orice trecător, fiind pilda vie a sacrificiului acestor eroi care s-au aruncat în braţele morţii, pentru păstrarea gliei şi a credinţei strămoşeşti. Odihnesc, iată, alături români şi germani, inamici atunci, astăzi şi uni şi alţii eroi. În Valea Brătului este un monument dedicat eroilor gorjeni, inaugurat la 20 iulie 1930, în prezenţa celebrului Nichifor Crainic, şi de sub care izvorăşte ca prin minune o apă rece care ostoieşte setea trecătorilor. Un vultur de piatră veghează aici memoria pilduitoare a gorjenilor ce s-au jertfit în luptele de la Jiu, Mărăști, Mărăşeşti şi Oituz, alături de “Semnul aducerii aminte”, dăltuit în bronz probabil singurul păstrat pe teritoriul Gorjului. În apropiere, în curtea Bisericii “Sfinții Petru şi Pavel” se află de asemenea o cruce veche de piatră pe care sunt trecuți eroii din 1916-1918, precum și alte câteva cruci ale eroilor din această comună, căzuţi la datorie în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Luptele Primului Război Mondial, 1916 – 1919, au trecut ca un tăvălug peste comuna Dănești unde s-au dat lupte înverșunate, în perioada 1 – 5 noiembrie 1916, la care au participat și locuitorii satelor componente ale comunei din acea vreme. În noaptea de 1 noiembrie 1916, trupele române cu pierderi uriașe au reușit să oprească ofensiva germană pe aliniamentul localităților:


Facilități oferite investitorilor

Creşterea animalelor, prelucrarea legumelor și cerealelor, morărit şi panificație, modernizarea infrastructurii de transport, rețea de alimentare cu apă, resurse de exploatare (lemn)


Dealul Jidovilor

Pe teritoriul comunei Dănești s-au găsit urme ale unor animale preistorice din terțiar ca mamutul, rinocerul siberian, ursul polar sau ale diverselor rozătoare mari, în punctual numit Dealul Jidovilor, din satul Văcarea, urme concretizate prin oase calcifiate specifice acestor animale. Aceste oase calcifiate se pot vedea și astăzi din abundență pe Dealul Jidovilor, care poartă această denumire dintr-o credință populară. Se, consideră, încă din timpuri imemorabile, că urmele respective sunt provenite de la așa zișii “jidovi” care erau oameni uriași care au trăit în zona de nord a Gorjului, inclusiv în Comuna Polovragi. În creația populară locală, circulă multe legende create tocmai în jurul acestor creaturi preistorice. Dealul Jidovilor domină de la o înălțime apreciabilă întreaga depresiune a Jiului, deschizând un larg orizont până la poalele Carpaților Meridionali.